nu fac din gand poem. [.taiat cu multe linii.]

Primavara cica ametesti mai des. Si trebuie sa iei pastile ca sa iti revii.
Eu cand vreau sa ametesc, mi te imaginez pe tine, cu mine.
Si tremur. Indiferent de anotimp.
Tu incepi un camp semantic adiacent cu “dor”, “putere” si “vointa".
La un loc.
Si, de obicei, termini in bratele altcuiva.

E seara. Si asta ma-enerveaza teribil.
Ca mi-ar placea sa fii aici cu mine chiar daca m-as uri pe urma.
E frig. Stii astenia aia grea..
Aproape ca mi-e frica sa te privesc de tot
Nu vreau sa imi scrantesc naivitatea.

Si nu-i firesc sa numar kilometri albi
Doar ca sa tintesc spre o usa deschisa pentru toti
Cu bratele intinse si cu ochii in lacrimi
Ghemuindu-ma in tine pentru o imbratisare.

Si stiu ca sunt stangace de multe ori
Mai ales atunci cand o strivesc pe Dede in brate
Si nu-mi dau seama ca e-n durere
Decat atunci cand reusesc sa o pierd
De-ajung sa imi cuprind singura coatele.

Si nici nu ma gandesc c-ar trebui sa pot sa zbor
Cand aripile mi le-am prins cu banda dublu adeziva.
Persista doar zvacnirea dorsala si fireasca,
Ca un impuls ce ma forteaza sa nu uit.

Nu vreau sa mai pulsez in gol.
< si 3-ul mi le-am trecut pe OFF.

.numb.

La inceput a fost cuvantul. Si dupa ere pecetluite cu vremelnice ezitari si minciuni ce nu-si aveau rostul, la sfarsit nu ne ramane decat propriul cuvant. Intr-adevar, nu te costa nimic sa promiti, atunci cand cuvantul tau nu valoreaza mare lucru nici macar in proprii tai ochi.

…si mereu am zis, si recunosc si acum, ca atunci cand prinzi prea multa viteza, asa cum o faci cand esti pe o sosea, trebuie sa franezi. I-am spus, cu barbia tremuranda, ca alaturi de el, eram si eu in masina. Ca fuseseram doi in povestea asta si ca, de la frana lui fara avertisment, eu am iesit prin parbriz si m-am pierdut. Ca n-aveam centura de siguranta, ca doar asa ne inteleseseram de la inceput, sa plecam fara centura, sa zburam fara plasa de siguranta.. Si fiindca el tinea volanul, si fiindca el apasase frana, n-a avut nici pe dracu`!.. dar eu m-am pierdut, ii spuneam.. eu am murit.

..adesea, privesc peste umar si vad doar un strain ce nu-mi intelege gandul. si-n fiecare seara adorm tarziu, rece si stramb, alunecand intr-un somn ce nu-i al meu.

.caci zbieri in mine ecouri crude si fericire expirata. :)