- : stii, mai e un pic si vine iarna.. si frigul..
ea : mai bine. macar atunci o sa am motiv sa port manusi ca sa imi incalzesc mainile.
- : ce zambet sters..
ea : nu ziceai ceva de iarna ? :)
- : Lui i-ai spus ?
ea : ce sa ii spun ? ca vine frigul ?.. de fapt nici nu vine, a fost mereu aici, in mine.
- : exagerezi..
ea : uneori as vrea sa ma pot tine de mana fara sa simt ca ma strivesc intre degetele cu minus grade. asa as face cand nu as avea mana lui. probabil de asta si avem doua maini.. ca un fel de compensatie.
toata viata m-am aparat, m-am ferit, am pus intre mine si ceilalti o bariera. nu m-am daruit in intregime, mi-am pastrat cai de retragere, mi-am protejat singuratatea.
- : sunt imprejurari in care egoismul e firesc..
ea : e prima oara , cred, cand imi inteleg esecurile..
e posibil sa ma fi nascut cu o asemenea predispozitie, cum te nasti cu o celula defecta care, mai tarziu, dezvolta o tumora.
- : nu vreau sa te vad cu inima franta!
ea : atunci nu te uita, pentru ca e larg deschisa..
asezata pe un scaun, langa o fereastra inchisa, am impresia ca aud linistea putrezind. scriu cu pixuri colorate, poate intr-o zi iti vei dori sa ma vezi zambind.
poate simt mai mult decat inteleg. si asta ar lamuri multe…
*impotriva pericolelor din mine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
imi place...
mi'aduce aminte, finalul, de o transpunere a piesei iona in erotism... cand in sufletul nostru intra toti - purtant cutite si furculite, furci si topoare - iar de vrem sa ii oprim, sau poate fara un motiv, dorind sa iasa, sa plece din noi, nu pot asa cum au intrat - iau a rupe totul spintecandu'ne...
mai spun o data ca imi place, cu riscul de a ma repeta...
gasesc elemente din scrieri proprii (precum @sarutul crinului, @flori de gheata, @copacul...)
o duminica linistita!!!
imprumuta-mi si mie un pix verde si unul albastru...sa-mi desenez un cer senin si o iarba de un verde crud...acolo te astept sa..visam...adu cu tine si pixul rosu...cine stie..poate o sa ajungem sa desenam si o "iubire" :)
taie tot si ia-l de mana , nu poate fi atat de departe
stiu ca probabil nici asta nu ar vedea/simti.. si raman iarasi cu mana..mea:)
off , cine spunea " ca o dragoste trebuie totusi marturisita din cand in cand. Nu neaparat pentru altii, ci pentru bucuria de a o marturisi"?nu poti sta la nesfarsit ingramadita in jumatatea ta de pat:P
te-ai gandit tu ca daca nu iti mai raspund pe YM, am sa o fac aici? :) nice try, anonimule:P
anonim cum sunt , dar si " eu toata viata m-am aparat, m-am ferit, am pus intre mine si ceilalti o bariera. nu m-am daruit in intregime, mi-am pastrat cai de retragere, mi-am protejat singuratatea" si eu ma trezesc luat de mana mea , sau ghemuit linga caloriferul fierbinte cautand "caldura" cu gandurile vraiste
Trimiteți un comentariu